de Nicolae Moldoveanu
sursa aici
Ridică-mă din mine, în Tine, scump Isus,
să pot vedea seninul în care Tu m-ai pus;
să-mi pot păstra odihna și bucuria Ta,
și-n flacăra iubirii, smerit, să-Ți pot cânta!
Ridică-mă din mine, în Tine, Domnul meu,
să-Ți pot – lucrarea plină, s-o-nfăptuiesc mereu;
să pot cunoaște harul și adevărul sfânt,
cum Tu mi le descoperi, prin viul Tău Cuvânt!
Ridică-mă din mine, în Tine, Mire drag,
să pot, înspre răpire, pe frații mei s-atrag
și duhul de Mireasă să-l am mai limpezit,
spre clipa nunții noastre, în cerul fericit!
Ridică-mă din mine, în Tine, ne’ncetat
să am un zbor statornic și mai neclătinat;
să-Ți ‘nalţ, Isuse, Doamne, divinul Chip deplin,
acum şi-n veşnicie, mai hotărât! Amin.
Arinuck ptl 
Frumoase si profunde versuri pentru suflet !
Așa este! Câtă frumusețe izvorăște din adâncă suferință… ce rod poate aduce durerea în sufletul omului, chiar păcătos cum e… se minunează îngerii! Mulțumesc de împărtășirea gândului!
Geniile adevarate sunt asemeni pomilor roditori, iar cuvintele, roduri hranitoare pentru suflete !