(sursa open access)
trec. anii. lunile. zilele. Si noi.
trec. clipele de tihna. clipele de bucurie. clipele de suferinta ce poate parea, pe alocuri, insuportabila. dar trec si ele.
trec. pe langa noi. copii razleti. priviri in flacari. inimi strapunse. vieti ce poate stau sa se stinga.
trec. batai neregulate de inima. respirari sacadate. trec si cele firesti, de rutina.
trec. clipe de cruda si delicioasa bucurie profunda, de impartasire fecunda de gand. si cum imi pot ele retine sufletul in urma, parca uitand chiar sa isi continue alergarea… si poate ca isi regaseste chiar ritmul. doar pentru o vreme. pe-treceri vinovate de ritm sincopat, dereglare totala de echilibru, cu o simpla privire. si tot ce ai incercat sa uiti, s-a revarsat, covarsitor, printre maruntaie cuminti.
si atunci toate trecerile par sa se fi mistuit in neguri de timp, toate perindarile, toate ratacirile, toate framantarile par uitate.
ramane un singur dor, atat de tainic ca nici n-as sti sa ii spun astfel. dorul de a ma stinge de tot. de a trece cu totul in linistea si incremenirea unde orice miscare, ticait, pendulare, a incetat. si nu mai este timp, pentru ca nu il mai are cine, cu ce, masura.
poate atunci o sa uit.
Arinuck ptl 